Alterarea profilului lipidic pe care o identificăm la analizele uzuale înseamnă de regulă un nivel crescut de colesterol total, de LDL-Colesterol și un nivel scăzut de HDL-Colesterol, asociate sau nu și de creșterea trigliceridelor. Toate acestea sunt implicate în riscul cardiovascular.

Cauzele ce duc la  hipercolesterolemie sunt variate și nu sunt legate doar de dietă. Trebuie să știm că aproximativ 3 sferturi din colesterolul circulant este produs de ficat iar restul provine din colesterolul alimentar. De regulă, dietele foarte severe de pierdere în greutate se însoțesc, culmea, de creșterea colesterolului, fapt ce oglindește stresul prin care trece acel organism, iar uneori chiar și pacienții vegani pot prezenta o alterare a profilului lipidic.

Așadar, dacă dorim să îmbunătățim valoarea colesterolului sangvin trebuie să ne gandim la cauzele ce au dus la creșterea acestuia și, desigur, să urmăm și o dieta ce favorizează echilibrarea organismului și, implicit, scăderea colesterolului  de tip LDL și creșterea colesterolului de tip HDL (protector).

Rolurile colesterolului sunt foarte importante: rol în formarea  și activitatea sistemului nervos, intră în structura fiecarei celule, în structura hormonilor inclusiv cei sexuali, a vitaminei D, a bilei.

Cauze ale dislipidemiei (LLD colesterol crescut și HDL Colestreol scăzut):

• Stres cronic (psihic, de mediu, emoțional, alimentar, toxic. Toate aceste agresiuni produc un final stres celular oxidativ și creșterea nivelului de LDL Colesterol oxidat)
• Fumat
• Alcoolism
• Sedentarism
• Diverse afecțiuni (hipotiroidie, sindrom metabolic, obezitate centrală, boli renale, hepatice, sindrom al ovarului polichistic, diabet)
• tratamente medicamentoase (anticoncepționale și tratamente hormonale)
• dietă: prezența de grăsimi hidrogenate (spre exemplu margarinele), exces de grăsimi saturate animale și colesterol alimentar, consum de dulciuri și surse de glucide rafinate, dietele cu indice glicemic crescut, dieta săracă în fibre celulozice.
• cauze genetice (de regulă sunt prezente valori foarte mari)
• alergii si intolerante alimentare particulare

În ceea ce privește hipercolesterolemia declanșată de sursele alimentare bogate în colesterol (ouă, fructe de mare), se pare că nu toți prezentăm aceeași sensibilitate. Există studii ce susțin că aproximativ 15% din populație prezintă această sensibilitate și ar trebui sa evite excesul alimentelor de proveniență animală bogate în colesterol. Acest lucru se poate testa  cu analize urmărite de medicul curant după intervențiile dietetice aplicate.

De câțiva ani buni, restricția pentru consumul de ouă se aplică personalizat și ghidurile internaționale au renunțat la a mai recomanda consumul doar de 2 ouă pe săptămână. Cu alte cuvinte, ouăle au fost repuse în drepuri ca alimente de foarte bună calitate ce ar trebui sa fie mai des prezente chiar și în dieta persoanelor cu dislipidemie.

O atenție deosebită este acordată acum mecanismelor ce reglează absorbția colesterolului alimentar la nivel intestinal precum și  eliminarea excesului de colesterol, tot pe cale digestivă, mecanismelor de sinteză hepatică a colesterolului ce sunt controlate de statusul lipidic dar și glucidic, de  nevoile de creștere și reparare ale organismului. Așadar, există multe etaje ce reglează în final nivelul de colesterol din sânge pe care il vedem noi la analize. Nivelul de colesterol, raportul dintre LDL si HDL, cantitatea de VLDL vorbesc despre ce mâncăm dar și despre ce nevoi are organismul nostru, despre starea de stres oxidativ prin care  trecem. Dieta pentru scăderea colesterolului ar trebui să aibă în vedere nu doar limitarea alimentelor bogate în colesterol c și a alimentelor dulci, cu indice glicemic crescut.

Sfaturi concrete pentru dieta de scădere a colesterolului:

• dietă bogată în legume și cu prezenta moderată a fructelor
• înlocuirea cerealelor rafinate (pâine albă, orez alb) cu cereale integrale, dar nu în exces
• evitarea excesului de grăsimi animale saturate (organe, creier, carne roșie, lactate grase, gălbenuș de ou) și consum preferențial de grăsimi vegetale (ulei, nuci, semințe, avocado)
• evitarea dulciurilor, a sucurilor dulci, a fresh-urilor de fructe în exces
• evitarea mâncărurilor prăjite, fast food, procesate
• evitare alcool, fumat, toxice
• prezența antioxidanților din mâncare proaspătă, de calitate, cât mai puțin procesată

Dr. Ruxandra Pleșea, medic specialist diabet, nutriție și boli metabolice, Ponderas Academic Hospital